Magnoliu Stan este Managing Partner și Senior Trainer la Smart HR România, cu peste 20 de ani de experiență în domeniul resurselor umane și al formării profesionale. A lucrat cu sute de echipe din companii românești și internaționale, susținând programe de leadership, comunicare și dezvoltare personală.
Este implicat activ și în organizarea și moderarea unor evenimente precum HR Connect, Sales Connect, Business Days, BT Club sau Forumul de dezvoltare a afacerilor, unde vorbește despre motivație, performanță și echilibru în viața profesională.
Am stat de vorbă cu el despre ce înseamnă să rămâi echilibrat în perioade solicitante și cum putem construi reziliența în mod practic, zi de zi.
De ce unii oameni se “recuperează” mai repede după un eșec, iar alții rămân afectați luni sau chiar ani?
De ce un cunoscut reușește să își păstreze buna dispoziție în mijlocul haosului, iar un altul cedează la primul semn de presiune?
Răspunsul, spune Magnoliu, este „reziliența personală – acea forță interioară care ne ajută să ne adaptăm, să înțelegem și să mergem mai departe.” El explică faptul că, „deși unii par să o aibă nativ, reziliența poate fi dezvoltată în timp”, adăugând că „nu se construiește peste noapte, ci pas cu pas, prin conștientizare, exercițiu constant și reflecție.”
Iată câteva idei concrete prin care poți deveni mai puternic emoțional, mai rezilient și mai împăcat cu tine.
Sprijinul și relaționarea socială – avantajul de a nu fi singur
Oamenii rezilienți știu că nu trebuie să ducă totul pe cont propriu. „Rețeaua de suport emoțional – fie că e vorba de familie, prieteni sau colegi – e un factor de protecție real. Când poți apela la cineva la 4 dimineața și știi că va răspunde pozitiv, atunci provocările devin mai ușor de gestionat.”
Autocontrolul – reacționează conștient și intenționat la stimuli externi
Magnoliu subliniază că autocontrolul nu înseamnă reprimarea emoțiilor, ci alegerea conștientă a reacției. „În loc să explodezi, respiră și analizează. Ia un moment de pauză înainte de a răspunde. Acele secunde de pauză pot preveni un conflict, o decizie pripită, un risc mare sau un cuvânt nepotrivit.”
Abordarea realistă – aduce echilibru și ambiție moderată
„A fi rezilient nu înseamnă să ignori riscurile și dificultățile, ci să identifici aspectele pozitive, fără să neglijezi riscurile potențiale.”, spune specialistul. Persoanele optimiste nu neagă problemele, dar aleg să se concentreze pe oportunități, indentifică soluții și se preocupă de ceea ce pot controla. Acest tip de optimism realist protejează mintea și oferă energie pentru a continua.
Acceptarea – a face pace cu ceea ce deja s-a întâmplat sau nu poate fi controlat
Acceptarea este un pas esențial în procesul de echilibru. Nu înseamnă resemnare, ci recunoașterea lucrurilor care nu pot fi schimbate. „Atunci când renunți la lupta cu trecutul, începi să te miști din nou înainte.” E pasul prin care renunți la vinovăție sau îngrijorare și îți permiți să mergi mai departe, să privești spre viitor fără a rămâne blocat în trecut.
Orientarea spre soluții – o abordare eficientă și sănătoasă
„O persoană rezilientă nu se blochează în de ce mi s-a întâmplat mie, ci caută ce pot face acum”, explică Magnoliu.
Când planul inițial eșuează, persoanele reziliente nu renunță, ci caută un plan alternativ – B, C sau D. O abordare orientată spre soluții (nu pe problemă) înseamnă să cauți noi posibilități, abordări mai eficiente sau creative, nu scuze.
Fiecare obstacol devine o întrebare: „Ce pot face diferit ca să merg mai departe?”
Încrederea și stima de sine – convingerea că poți reuși
Reziliența se hrănește din mici reușite. Cu fiecare pas înainte, încrederea crește. „Nu știu dacă pot”, „Voi încerca” sau “Să vedem” se transformă în “Voi putea”, “Voi face” sau “Acționăm acum”. „Când îți demonstrezi că poți face față, chiar și unei situații dificile, îți construiești rezistența pentru următoarea.”
Analiza cauzelor – lecțiile din greșeli
Magnoliu atrage atenția că reziliența nu exclude greșeala – din contră, o folosește ca sursă de învățare. Analiza cauzelor nu înseamnă autocritică, ci maturitate și claritate: „Ce pot învăța de aici?” “Ce voi face diferit data viitoare?”. „Odată ce înțelegi contextul, cauzele si consecințele din spatele unei situații, dezvolți abilitatea de a nu o repeta.”
Inteligența emoțională – conștientizarea, acceptarea și controlul emoțiilor intense
„Nu poți controla ce simți, dar poți controla cum reacționezi”, spune el. Persoanele reziliente nu se lasă copleșite de gânduri și emoții negative, ci caută mereu aspectele pozitive ale fiecărei situații. Recunoștința, bucuria, fericirea, umorul sau simpla plăcere de a face ceva plăcut pot schimba complet felul în care percepem o zi dificilă. Nu este neapărat nevoie să fie totul bine sau ușor — este suficient să fie mai bine decât ieri sau să avem noi o reacție constructivă.
Empatia – implicare și grija față de ceilalți
Empatia ne face mai buni, mai umani, ne ajută să fim conectați și echilibrați. „A înțelege ce simte celălalt, a te pune în locul acestuia nu doar că îmbunătățește relațiile, ci ne dezvoltă propria inteligență emoțională.” Cei care pot asculta activ și empatiza cu ceilalți gestionează mai bine conflictele și progresează împreună cu cei din jur.
Responsabilitatea – preia controlul asupra propriilor acțiuni
Poate cel mai important aspect este să înțelegi și să decizi că ești responsabil pentru propriile alegeri. „Nu putem controla vremea, deciziile altora sau trecutul, dar putem controla răspunsul nostru, felul în care reacționăm la ceea ce ni se întâmplă. Când nu mai cauți vinovați, ci soluții, recapeți puterea asupra propriei vieți.”
Concluzie
Reziliența nu e un scut împotriva durerii, ci o busolă care te ghidează prin ea.
“Se construiește cu răbdare, conștientizare, maturitate, auto-disciplină și, mai ales, prin mici acțiuni zilnice: să te ridici, să ceri ajutor, să mulțumești, să zâmbești din nou”, spune Magnoliu.
- Surse poze: Magnoliu Stan
- Sure ilustrații: Canva